Popor

Popoare framintat de vint

Ce tot de mingii cu dusmanii

Ce secole te-au asuprit

Si-acum iti fura tainic anii

Ce tot de miri de bogatia

Pe care singur ai platit-o

Si ti-ai lasat in voie via

Ce prin minune-ai mostenit-o

Ce nu le dai nu le priieste

Ce nu le spui – ei nu te-aud

Lovesc in fata ce zimbeste

Cu cuget chibzuit si crud

Si cind iti vei gasi popasul

Din goana pentru acceptare

Sa nu uti cartea s-o deschizi

Ca altfel nu mai dai de zare

Pe pagini intre mii de fleacuri

Ce ca in viata-te-nconjoara

Sint imbibate adevaruri

Ce le-am uitat adineaoara

Sa stii cui i-ai platit tributuri

Si cine-n-umbra le-ajuta

Si cine single tau falnic

Pe vremuri dure il varsa

De ce in piatra-ti sint stramosii

Mai demni decit urmasii lor

Ce nu mai stiu sa lupte-alaturi

Pentru un simplu viitor

Si stii ca limba asta vieche

E darul fara de valoare

Si un destin coumn incepe

De la o simpla acceptare